Eseul Greseli tipice de exprimare in romana actuala tinde a atrage atentia asupra cliseelor lingvistice, intalnite in special in stilul publicistic.
Stilul publicistic este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc., tocmai din aceasta cauza, e bine sa evitam cliseele,automatismele si erorile flagrante de exprimare intalnite acolo.
Trebuie sa constientizam faptul ca o exprimare corecta si ingrijita ar putea reprezenta cea mai buna carte de vizita a oricarui cetatean care se respecta.
CLISEE LINGVISTICE
Constructiile fixe sunt formule, clisee specifice stilurilor juridico- administrativ si publicistic, care nu reprezinta,in sine, greseli de limba intr-un proces verbal, un referat sau o cerere, intr-un curriculum-vitae sau o dare de seama…Stirile zilei sau articolele informative pe diverse teme sunt compozitii a caror sinteza trebuie sa fie insa mai putin constransa de sabloane, care tocmai prin stereotipie pot deveni extrem de suparatoare, daca nu chiar ridicole.Astfel, in buletinele de presa ale organelor depolitie, exprimarea cunoscut cu antecedente penale, folosita pentru orice tip de infractor recidivist, este redundanta fiindca, avand antecedente penale, infractorul este evident o persoana cunoscuta organelor de ancheta !
Exprimarea in afara oricarui pericol a devenit realmente un cliseu lexical fara suport semantic, deoarece este echivalenta, fortat, cu ideea ca victima nu se afla in situatia dea-si pierde viata! In realitate, a nu fi in pericol presupune a nu pune in primejdie nu numai existenta, ci si integritatea fizica, deci de a ramane nevatamat!Or, un asemenea adevar este ignorat cand, in informatiile de presa, se dau publicitatii formulari de tipul « A fost localizat la Spitalul Judetean Prahova, unde se internase cu plaga impuscata la bratul stang si la hemitorace, tot in parteastanga, fiind in afara oricarui pericol, « Medicii au precizat ca tanara este in acest moment in afara oricarui pericol, ea aflandu-se insa in stare de soc »( ?!).
In enunturile de tipul : « pe fondul neatentiei in conducere… », » pe fondul neadaptarii vitezei… », » pe fondul oboselii la volan… », » pe fondul unei depasiri neregulamentare… », exprimarea pe fondul( preluata, probabil, cu sens figurat,din limbajul plastic) este utilizata, stereotip, ca element de relatie, si anume in introducerea- ca locutiune prepozitionala- a unui complement circumstantial de cauza, pentru evitarea ei sablonarda putandu-se folosi locutiuni similare : » din cauza neatentiei in conducere… », » in urma neadaptarii vitezei… », » din pricina oboselii la volan… ».
O alta constructie, devenita fixa prin repetarea eiobsesiva, este de-a dreptul enervanta nu atat prin caracterul stereotip, cat prin senzatia ca folosirea ei abuziva denota saracia de vocabular, inexistenta unor expresii sinonime, care sa varieze, lexical, mesajul : » Agent la politia din oras, aflat in timpul liber, conducea , sambata dupa-amiaza, sub influenta bauturilor alcoolice, un autoturism Dacia, proprietatea altei persoane « , » Fiind subinfluenta bauturilor alcoolice, a cazut cu fata pe masa la care se aflau autoritatile locale si a vomitat « .Evitarea acestui cliseu nu cere un efort deosebit de formulare, daca se recurge , cu putina bunavointa, la cuvinte si expresii analogice : « … conducea sambata dupa-amiaza, dupa ce consumase alcool, un autoturism Dacia… », » Fiind in stare de ebrietate, a cazut cu fata pe masa la care se aflauautoritatile locale… ».
In frazele de genul : » a surprins si accidentat mortal… », » a surprins si accidentat usor… », » a surprins si accidentat grav… », formularea a surprins si accidentat deranjeaza nu numai prin fixitatea ei, ci si prin faptul ca este putin…pleonastica ! Stiind ca accidentul este un eveniment fortuit, imprevizibil, cu alte cuvinte inopinat, venit pe neasteptate, atunci…